Leziunile tendinoase reprezintă afectarea țesutului fibros care leagă mușchii de oase. Aceste leziuni pot afecta orice tendon, însă sunt cel mai frecvent întâlnite la nivelul umerilor, coatelor, genunchilor și gleznelor. În funcție de severitatea leziunii, tratamentul poate varia de la metode simple de recuperare la intervenții chirurgicale.
Leziunile tendinoase pot apărea din mai multe motive, dar cele mai frecvente sunt:
- Traumele acute: Acestea pot apărea în urma unui accident sau a unei mișcări bruște, cum ar fi un impact direct sau o întindere excesivă a tendonului.
- Uzura și suprautilizarea: Tendonul poate suferi deteriorări progresive în urma unui efort constant, de exemplu, în activități fizice repetitive sau sporturi care pun o presiune mare pe articulații, precum tenisul sau fotbalul.
- Vârsta: Pe măsură ce înaintăm în vârstă, tendonele își pierd din elasticitate și devin mai vulnerabile la leziuni.
- Afecțiuni preexistente: Condiții precum diabetul sau artrita pot slăbi tendonul și pot crește riscul de rănire.
Leziunile tendinoase pot varia de la entorse minore până la rupturi complete ale tendonului. Acestea includ:
- Tendonită: Inflamația unui tendon, care poate apărea din cauza suprautilizării. Este adesea însoțită de durere și umflare în zona afectată.
- Tendinoza: Este o degenerare a tendonului, frecvent întâlnită în urma uzurii repetate. Aceasta afectează structura tendonului și poate duce la slăbirea acestuia.
- Ruptura tendinoasă: Apare atunci când tendonul se rupe complet sau parțial. Aceasta este o leziune severă care necesită de obicei intervenție chirurgicală.
Leziunile tendinoase pot provoca o gamă largă de simptome, care variază în funcție de gravitatea leziunii. Cele mai frecvente simptome includ:
- Durere localizată, mai ales la mișcarea articulației
- Umflare și sensibilitate în zona afectată
- Scăderea mobilității articulației
- Senzația de „frecare” atunci când tendonul este mișcat
- Slăbiciune musculară în cazul în care ruptura afectează capacitatea de a susține mișcarea.
Diagnosticul leziunilor tendinoase se face printr-o combinație de evaluare clinică și imagistică. Medicul va examina zona afectată pentru a identifica semnele de inflamație sau umflături, și poate recomanda unele dintre următoarele teste:
- Ecografia musculoscheletală: Folosită pentru a vizualiza leziunile sau inflamațiile tendonului.
- RMN (rezonanță magnetică nucleară): Oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, incluzând tendonul, și poate arăta rupturi sau degenerări.
- Radiografii: De obicei utilizate pentru a exclude leziunile osoase, în cazul în care există și fracturi.
În cazul în care leziunea tendonului este severă, cum ar fi o ruptură completă, sau dacă tratamentele non-chirurgicale nu dau rezultate, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Aceasta poate include:
- Repararea tendinului: Dacă tendonul este complet rupt, chirurgul va sutura capetele acestuia pentru a le readuce în poziție corectă.
- Transplantul de tendon: În cazuri rare, dacă tendonul nu poate fi reparat, poate fi necesar un transplant de tendon din altă zonă a corpului sau un tendon donator.
Recuperarea după o leziune tendinoasă poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni, în funcție de gravitatea leziunii și de tratamentul urmat. Fizioterapia joacă un rol esențial în restabilirea mobilității și funcționalității tendonului afectat. Este important ca pacientul să urmeze recomandările medicului și ale specialistului în recuperare pentru a preveni reapariția leziunii și pentru a asigura o recuperare completă.
Dacă prezinți simptomele enumerate mai sus, programează o consultație la Fortius România. Îți punem la dispoziție soluții personalizate de diagnostic și tratament pentru a te ajuta să te recuperezi cât mai rapid.